Mesaje originale de Sarbatori

1 comentarii
   Daca esti in cautarea unui mesaj de duzina pe care sa-l trimiti tuturor pentru ca asa se poarta, am sa te dezamagesc pentru ca nu vei gasi asa ceva in acest articol sau pe acest blog. Oricum, este si prea tarziu, cel putin mesaje de Craciun (2012). Postez articolul asta doar pentru a mai reduce din numarul de copy-paste-uri ale mesajelor de Sarbatori si mai ales pe cele pentru zilele de nastere/ onomastica. 

   
  Eu cred ca un mesaj simplu, venit din inima din partea unui prieten sau a unei cunostinte, are de 10 (mii) de ori mai mult efect decat daca primesti un mesaj pompos copiat de pe nu mai stiu ce site.  Iti spun sincer ca pe mine nu ma bucura deloc un mesaj care a ajuns si inboxul altor 200 de persoane. Prietene, daca nu ai inspiratie, sau ti-e sila sa compui un mesaj ca cele kitsch-oase pe care le gasesti pe peretii facebook-ului, m-as bucura mai mult sa-mi spui un simplu "Craciun Fericit!" ca cel din imaginea alaturata. Pe bune ca mi se face rau cand citesc un mesaj care incepe cu "Fie ca sarbatoarea...". Nuu, te rog eu, nu!

   Hai sa incepem o campanie a mesajelor originale. Sa scriem celor dragi gandurile noastre, nu ale nemuritorilor scriitori. Chiar daca preiei o idee a unui mesaj, spune-o in cuvintele tale si da-i farmecul propriu, astfel, urarea ta o sa fie mult mai bine interceptata. Respect pentru toti cei care scriu din inima si din mintea proprie.

Cu respect v-am scris si eu, Adrian

   
@Pascu Adrian

21.12.12 a venit insa sfarsitul lumii intarzie sa apara

1 comentarii
Da, cum va spuneam! cand m-am trezit nu mai dormeam. Si daca ne-am trezit si suntem inca in viata, ori suntem extrem de norocosi, ori prezicatorii sunt de 2 lei (vechi). Noua Zeelanda a trecut deja de periculosul Sfarsit al lumii prezis de catre prietenii nostri mayasii, si sunt bine cu totii.

Sunt convins ca nici tu nu credeai ca va avea loc acest fabulos sfarsit in aceasta zi din decembrie 2012. Ma intreb... oare sunt persoane care au crezut, sau au avut vreun gand ca ar putea exista asa ceva? Cel putin pentru cei care se declara crestini, este mult prea clar ca este imposibil sa se stie cu exactitate momentul cand lumea va ajunge la un sfarsit. 

Butonand telecomanda, m-am oprit la un canal de stiinta (nu mai stiu exact care), unde erau prezentate cateva familii de americani ce se pregateau pentru un eventual sfarsit. :) Acestia si-au achizitionat containere pentru depozitarea mancarii, urmand sa le ingroape -  pentru a se afla "in siguranta". De asemenea si-au cumparat arme mai ceva decat o unitate militara din Romania. Erau dintre ei care si-au vandut majoritatea bunurilor pesonale incercand sa para realisti. Din punctul meu de vedere, acesti oameni sufera de paranoia... 

Ce ar fi daca nu ar mai pleca nimeni urechea la aberatiile prezicatorilor si nu le-am mai umple conturile cu bani accesand site-uri sau prin orice alte metode. Sunt curios cand va fi urmatorul termen pentru Sfarsitul Lumii si ce nebun se va afirma cu aceasta ocazie. :)

Cu respect, Adi :D
@Pascu Adrian

Viata fara comparatii

1 comentarii
   Fie ca recunoastem sau nu, comparatiile fac parte din viata noastra; tot ce ne dorim, tot ce alegem, vin in urma unor comparatii!

  Am observat in ultima vreme tot mai multe persoane care declara ca s-au saturat sa fie comparate. Aproape nimanui nu-i place sa fie comparat cu altcineva, exceptand  (EVIDENT) situatia in care el este cel apreciat... Poate nu e foarte sanatos sa facem tot timpul comparatii, insa fara ele, cum am putea noi sa stim ce e bun si ce anume e mai putin bun? Cum am putea sa afirmam ca "X" este frumos/ puternic, daca nu am avea o referinta?

Comparatia, din punctul meu de vedere, este utila si indispensabila, insa totodata, aceasta poate sa devina excesiv de nociva daca nu reusim sa cream o balanta, sau nu putem sa ne fixam un punct pe care sa nu-l depasim. Prin comparatie nociva, suntem permanent nemultumiti: - ne dorim intotdeauna un alt telefon tocmai aparut, un alt computer care sa ruleze jocuri si mai noi,  o geaca noua care sa fie la moda, si lista poate sa continue la nesfarsit.

Imagineaza-ti o lume fara nici un strop de comparatie. Ai putea tu sa mai fii mandru cu sotia ta daca si celelalte 3 miliarde si jumatate de femei ar fi la fel? Ti-ar mai placea tie vreun fel de mancare mai mult decat altul? Ai mai avea tu ceva preferat? nu, totul ar fi sec, uniform, fad, anost.  Chiar daca nu ne este dat sa intelegem de la bun inceput de ce se intampla intr-un fel anumite lucruri, si nu altfel, totul se intampla cu un rost, si totul este mai precis decat un ceas elvetian. Sunt lucruri pe care trebuie sa le acceptam asa cum sunt, prin negarea lor, nu ne vor aduce decat si mai multa nefericire si nemultumire.

   Tu cum privesti comparatiile? Sunt acestea mai mult bune sau nocive?

Cu prietenie, Adi
@Pascu Adrian

De ce sa donez sange?

1 comentarii

Fii Erou!
 Te-ai gandit vreodata sa donezi sange? Hai sa-ti prezint cateva lucruri despre acest fapt minunat pe care ai putea sa-l faci in orice zi lucratoare pana la orele pranzului (probabil unele centre lucreaza si in weekend). Daca te temi deca ai putea sa contactezi vreo boala de pe acolo, poti sa iti scoti asta din minte pentru ca pentru fiecare persoana se folosesc ustensile desigilate la locul cu pricina. Pentru a putea sa verifici daca te incadrezi pentru a dona, am sa enumar principalele conditii dupa cum urmeaza:



1.   Varsta intre 18 – 59 de ani femeile, 18 – 60 de ani barbatii
2.    Greutatea peste 58 de kg pentru femei şi 60 kg pentru barbati, nu mai mult de 100 kg. La examenul clinic si biologic sa nu se prezinte persoanele cu următoarele probleme:
  •         – Hipertensiune / hipotensiune arteriala;
  •         - Interventii chirurgicale mai recente de 1 an
  •         - Extractii dentare si orice interventie stomatologica efectuata în urma cu 6 luni
  •         - Tatuaje, gauri pentru cercei efectuate mai recent de 1 an
  •         - Boli dermatologice: psoriasis, vitiligo, herpes
  •         - Anemie, sarcini, alăptare, menstruaţie (7 zile după menstruaţie)
  •         - Boli cu transmitere sexuală: HIV, sifilis
  •         - Dioptrii mai mari de minus 4 (miopie forte)
  •         - Viroze, TBC (indiferent la ce vârstă a debutat)
  •         -  Alcoolici

 Daca te incadrezi si doresti sa faci acest lucru, sa-ti mai spun cateva chestii pe care ai vrea sa le stii privitor la regenerarea sangelui. Deoarece avem un corp grozav -pentru care ar trebui sa fim recunoscatori, sangele se reface din punct de vedere cantitativ in 48 de ore, iar calitativ in aproximativ 3-4 luni. Din propria experienta pot sa spun ca nu am simtit absolut nimic imediat dupa ce am donat cei 450 ml… doar dupa cateva ore am simtit o oarecare stare de moleseala, nimic special. In perioada imediat urmatoare este recomandat sa consumi multe lichide pentru a ajuta organismul sa-si reface cantitatea de sange donata. In ziua urmatoare esti nou nout cu un sentiment placut pentru fapta “comisa”.
Ca sa raspund si la intrebarea din titlu - "De ce sa donez sange?" am cautat cateva motive pentru care ai dori sa faci acest act de altruism. In afara de faptul ca te vei simti util, ai bineinteles si niste beneficii:
  1.  .  Nu se stie niciodata cand vei avea si tu nevoie de sange, se va tine cont daca esti donator;
  2.    Este sanatos sa lasi din cand in cand sangele sa se regenereze. Daca femeile sunt privilegiate in acest sens, barbatii nu sunt :D ;
  3.   .  Ai o zi libera de la munca, sau, daca esti student, de la facultate;
  4.   . Ti se acorda bonuri de masa in valoare de 60 – 70 ron (asa era anul trecut);
  5.   .  Se acorda 50% reducere pentru abonamentul pe transportul in comun;
  6.   .  Daca nu stii ce grupa de sange ai, o vei afla in cateva secunde;
  7.     Beneficiezi de cateva analize ale sangelui;
  8.   .  Donatia ta poate reprezenta salvarea unei vieti. Ce poate sa fie mai placut decat sa stii ca ai salvat o viata?


Din cate stiu, este nevoie permanent de sange, asa ca, ai putea sa iti iei inima in dinti, sa o duci la cel mai apropiat centru de transfuzie pentru a bate cateva minute pentru pastrarea altei vieti. Tu cand mergi sa donezi sange? Amanarea duce de cele mai multe ori spre inca o amanare ce conduce apo spre nefinalizare, insa tu nu vei amana, pentru ca iti place sa iti respecti cuvantul. 
Daca esti din Brasov, poti merge la centrul de transfuzie de pe Victor Babes pentru a infaptui fapta faptuitoare. Daca prin acest articol voi reusi sa ajut cel putin o persoana sa se decida cu privire la donatia de sange, acesta si-a atins scopul.
Daca am reusit cel putin sa te pun pe ganduri, am sa te rog sa lasi un comentariu in care sa imi spui ce te retine sa faci acest lucru, sau daca te-ai decis si ai gasit de asemenea si alte beneficii, sa ni le spui si noua.

Cu mult drag, Adi
  

@Pascu Adrian

Multumesc

0 comentarii
Unii oameni traiesc in 20 de ani mai mult decat altii in 80.
Nu timpul conteaza, ci persoana!
   Fuse fuse si se duse... inca o zi ce a marcat un nou inceput. Azi am intrat in al doilea sfert de secol din viata mea. Nu stiu daca ar trebui sa ma ingrijoreze faptul ca eu de cand am implinit 18 ma simt la fel la fiecare aniversare... poate doar numarul asta care se tot schimba de la an la an - si ma lasa in urma uneori - ma cam supara. Am fost incurajat sa ma concentrez mai mult pe ceea ce simt si mai putin pe numere, ceea ce am sa si fac. Defapt, cred ca nici nu ar trebui sa mai numaram zile, luni sau ani, ne-am descurca si fara ele. 

   Mi-au facut ziua mai frumoasa toti cei care si-au amintit de mine si mi-au lasat un mesaj pe telefon sau online. Am fost placut surprins sa primesc mesaje de la amicii mei de pretutindeni... unul dintre mesaje venea din partea unui polonez si suna asa: 
"Hello friend! I wish you everything good for you, everything what you wish :) and spending rest of time in New Zealand :) Happy birthday!". Oare mai e cineva care nu stie ca in Noua Zeelanda mi-as dori sa ajung? Cred ca nu, daca nu stiai, ai aflat acum.

   Am sa mai dau in continuare din casa cateva urari care mi-au placut in mod special:
  • "La mulți ani! Îți doresc ca toate visele tale să se adeverească, să devii cine vrei să fii, să ajungi oriunde îți propui, să fii sănătos, fericit și iubit!"  

Am avut parte de asemenea si de mesaje simpatice precum acesta ce vine din Grecia:
  • "Adriaaaannn happy birthdayyy :) :) :) :) ...miss u so much.....very kisses and take care ........ ^_^"

  • "La foarte putini ani fara mine:*:*:* si multi si sanatosi impreuna;)"

  • "LA MULTI ANI !!! Sa fii sanatos, frumos si la punga gros :-*..." Domn'e eu sunt si sanatos si frumos (si mai ales modest) dar inca mai astept partea cu grosimea pungii. 

  • "Wishing u a day soft as silk, white as milk, sweet as honey and full of money. May all ur dreams come true...HAPPY BIRTHDAY!!!!!!!!"

  • "Boldog születésnapot, Isten éltessen Testvér! La multi ani! ;)" mesaj de la fratele meu ungur (din Budapesta). ;)
  • "multi ani traiasca,multi ani traiasca, la multi aniiiiiiiiiiii !!!!!!!!" Am avut de asemea o persoana care mi-a cantat in scris! :)
  • "Happy birthdaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaay! I wish you all best but most of all don't ever forget to smile! :)))"  o sa incerc sa nu uit! 
  • "Happy birthday cousin! =) I wish the best for u:) many hugs and kisses:* ^_^"

   Va las in compania bebeluselor si ne vedem la anul cu o alta lista de urari dragute! :)

@Pascu Adrian

Cele mai tari 7 bancuri - penibile

4 comentarii
1. În timpul slujbei de duminică, băbuţa se apleacă spre urechea moşului:- Tocmai am dat drumu’ la o băşină lungă dar silenţioasă, ce să fac?
- Schimbă-ţi bateria din aparatul auditiv şi nu mai zbiera!

2.Intr-un magazin intra o doamna foarte grasa:

- As dori sa vad un costum de baie care mi-ar veni...

Vanzatorul: 
- Si eu ... 


3.Un timid intra intr-un bar si vede o femeie frumoasa. Cam dupa o ora, facandu-si in sfarsit curaj, se duce la ea si o intreaba sfios: 

- Hm,te deranjeaza daca stam de vorba? 

Ea ii raspunde tipand cat o tin plamanii: 
- Nu, nu ma culc cu tine! 
Toti cei din bar au izbucnit in ras. Barbatul se intoarce la masa sa, plin de indignare. Dupa cateva minute, femeia se duce la el si se scuza. 
Zimbind ii spune: 
- Imi cer scuze ca te-am pus intr-o astfel de situatie. Vezi, am terminat psihologia si studiez comportamentul oamenilor in situatii jenante. 
Atunci barbatul se rasti la ea cat putu de tare: 
- Caaat? 200 de dolari?

4. Un sondaj pe strada:
- Fiti amabil ! Unde ati petrecut ultimele concedii ? In tara sau in strainatate ?
- Acum doi ani am fost la Vama Veche ...
- Si ati fost multumit de conditii ?
- Nu prea. Dupa doua zile au intrat niste derbedei peste noi in cort, m-au batut, mi-au furat camera video si apoi au violat-o pe nevasta-mea.
- Oh, ce tragedie !
- Da. Si anul trecut am fost tot acolo si am patit la fel.
- Imi pare rau ! Anul acesta unde intentionati sa mergeti ?
- Pai tot la Vama Veche, ca acolo vrea nevasta-mea ...

5. Daca te afli in pat intre o tipa buna si un poponar, cui ii intorci spatele?

6.Ce spun femeile cand sunt surprinse asupra faptului?

Englezoaica: Darling, daca ma anuntai la timp când vii acasa, s-ar fi putut evita aceasta situatie, jenanta pentru amândoi !....
Nemtoaica : Hans, azi ai venit cu patru minute si patruzeci si cinci de secunde mai devreme acasa. Îmi datorezi o explicatie pentru asta !
Frantuzoaica : Jean, ce bine ca ai venit ! Jaques e terminat, nu mai poate...
Suedeza : Tu esti, Olaf ? Eu am terminat, ce-i drept, dar Sven ar vrea sa se mai distreze... Alatura-i-te si tu !
Rusoaica : Ivane, tu esti ? În sfârsit, un barbat adevarat ! Înainte sa mi-o traga, asta n-a fost în stare nici sa ma ia la palme !
Evreica : Itzic, tu esti ? Atunci, cine naiba e asta de pe mine ?
Românca : Ioane, tu ma crezi mai mult pe mine, sau ochii tai ?
Unguroaica ( în timp ce sare din pat ): Ioi, draga !....Nu fii suparat ! O platit înainte !
Cehoaica : Pepa, nu te impacienta, draga ! Tocmai am aflat ca, el e noul tau sef !....
Nevasta de secui : No, daca ai baut toata palinca din casa, eu cu ce era sa-l fi servit pe musafir ?

7. Merge un om la frizerie sa se barbiereasca. Si ii spune barbierului ca niciodata nu a putut fi bine ras pe obraji.
- Nici o problema, spune barbierul scotand o bila mica, de lemn, dintr-un sertar. Luati in gura bila asta si tineti-o intre gingii si obraz.
Omul face asta si capata cel mai fin barbierit din cate a simtit vreodata.
Apoi intreaba:
- Si daca inghiteam bila?
- Nici o problema, o aduceati a doua zi inapoi, la fel ca toti ceilalti clienti!



@Pascu Adrian

Mintim si noi un picut?

0 comentarii
Nu de foarte mult timp mi-a fost recomandat un serial ce are ca tema principala demascarea minciunilor cu ajutorul citirii limbajului corporal. (Acesta se intituleaza "Lie to me" si ti-l recomand si tie. Il poti vedea online subtitrat pe vplay.) Acest serial a venit sa-mi confirme ceea ce deja stiam, si anume ca toata lumea minte. In incercarea mea de a-mi pastra sinceritatea si frenchetea, am inceput involuntar sa urasc minciuna si pe cei care o venereaza. De foarte putine ori se intampla ca minciuna sa nu fie descoperita mai devreme sau mai tarziu. Ar fi mai simplu sa lovesti o data cu adevarul decat sa lovesti de fiecare data cu o minciuna, nu crezi?

Minciuna cea mai grava este cea pe care ti-o spui chiar tie, devenind astfel propria-ti victima, fiind tot mai greu de iesit din aceasta stare de complacere. Fii sincer incepand cu tine si experimenteaza apoi acest lucru si cu cei din jurul tau. Adevarul e cel care te elibereaza si te face sa te simti usor, relaxat si curat! Nu ai cum sa te simti confortabil atata vreme cat din gura ta iese un neadevar care te pune intr-o stare de tensiune. O minciuna naste pe alta devenind astfel o poveste fara sfarsit; in functie de minciuna, in timp pot aparea urmari mai grave decat poate cauza trantirea adevarului pur la momentul respectiv. Ce stare de bine poate sa te inunde daca reusesti sa te eliberezi de acest viciu care nu-ti da pace!

Adevarul este de cele mai multe ori mai sanatos si mai binevenit decat o minciuna in majoritatea cazurilor. Este bine de stiut insa, ca sunt si momente cand este de preferat ca adevarul sa fie usor ocolit spre binele aproapelui tau. Franchetea brutala denota dorinta de eliberare si chiar de  invinovatire a celui care a cerut adevarul complet: "Ai vrut sa stii adevarul? uite! asta e adevarul!"

Cel mai greu imi este sa inteleg pe cei care mint fara un motiv serios (gen- amenintarea vietii, pierderea locului de munca s.a.), pe cei care mint ca un hobby, din dorinta de a parea ce isi doresc ei sa fie. Cum spuneam intr-un articol mai vechi despre minciuna, " in ceea ce ma priveste, pentru ca sunt un pic lenes, prefer sa spun pe cat se poate numai adevarul, ca sa nu fiu nevoit sa imi incarc memoria cu prostii inutile - daca minti o data, trebuie sa fii atent sa o spui la fel si a doua oara..."

Ca o incurajare in exprimarea adevarului fara alte dorinte ascunse am gasit un citat ce se potriveste perfect acestui articol: 

"Nu sunt suparat ca m-ai mintit, sunt suparat ca nu te mai pot crede!"
Friedrich Nietzsche

@Pascu Adrian

Fii recunoscator!

4 comentarii
   In ultimele saptamani, am intrat in contact cu multe persoane care m-au incarcat cu energie negativa, vorbind numai despre evenimente mai putin faste din viata lor sau a altora. Eu inteleg ca omu' mai are nevoie din cand in cand sa se mai descarce, dar nu chiar non-stop, da-o'n masa! Chiar nu mai gasim nimic altceva de discutat? Mi-e dor sa intalnesc oameni mai increzatori, oameni care se vaita mai putin si fac mai multe pentru ei. Fiecare dintre noi are probleme, si culmea, fiecare dintre noi ar zice ca ale lui sunt mai mari. Suntem extrem de nerecunoscatori si niciodata nu vom fi multumiti, deci, nici fericiti!

   Nu imi face deloc placere sa stau de vorba cu oamenii care nu vorbesc decat despre alti oameni; in 95% din cazuri, nu se vorbeste de bine, sa fim seriosi. Ce-ar fi sa incercam ca de fiecare data cand vrem sa spunem un lucru negativ despre o persoana, sa il inlocuim cu unul bun, sau in cel mai rau caz, sa tacem.  Crezi ca ai putea? Macar de dragul experimentului. Ai sa vezi cat de eliberat te vei simti cand nu-ti mai deschizi gura doar sa-l vorbesti pe X ce a facut rau. "Daca nu ai nimic bun de spus despre cineva, mai bine taci, nu mai vorbi despre el" spunea un batran intelept. 

   Coplesit din cauza a ceea ce se intampla in jurul meu, si mai ales mie, nestiind sigur ce vreau sau ce caut, am gasit un articol ce vorbea despre recunostinta. Acesta m-a ajutat sa imi reamintesc ca problemele mele reprezinta prea putin comparativ cu motivele pe care le am pentru a ma bucura si a fi multumitor. Sentimentul de recunostinta ne ajuta sa vedem in fiecare moment din zi partea plina a paharului, aducand in acelasi timp o pace interioara care ne ajuta de asemenea, sa trecem mai usor peste lucrurile rele si grele din vietile noastre, chiar daca nu le intelegem.

   Daca si tu esti intr-o pasa proasta si simti ca emotiile negative te invadeaza, incearca sa te gandesti cat mai des pentru ce anume esti tu recunoscator pentru ca are efecte garantat - benefice. De asemenea iti cer sa lasi un comentariu cu una sau mai multe motive pentru care esti recunoscator. :)




   
@Pascu Adrian

Trebuie sa asculti

1 comentarii
   In anul 1938, pe 30 octombrie, la orele 20:00, postul de radio Columbia Broadcasting System anunta inceperea unei piese de teatru radiofonic numit RAZBOIUL LUMILOR. Mesajul a fost atat de clar si totusi pe neobservate,  o multime de oameni care se intampla sa asculte la radio la acea ora au fost cuprinsi de panica.

   Piesa de teatru a fost atat de bine jucata, incat un numar considerabil de ascultatori "auzind" ca lumea era pe cale de a pieri, ei s-au lasat coplesiti frica si au strans in graba ceea ce aveau mai de pret, dupa care si-au parasit casele pentru a gasi un loc de scapare. 

   Cuprinsi de groaza oamenii au facut lucruri ciudate. 20 de familii au iesit pe strazi tipand si alergand cu prosoape umede infasurate in jurul capului. Altii au fost vazuti carandu-si mobila. Un tip despre care se stia ca ar fi invalid, s-a ridicat, s-a urcat in masina si a gonit unde a vazut cu ochii. Zeci de oameni au sunat pe cei dragi pentru a le spune ultimele cuvinte. Actorii neavand nicio idee despre panica provocata, isi continuau piesa. Ei credeau ca totul mergea foarte bine. Cativa politisti le cereaui insistent sa opreasca imediat programul.

   Cateva minute mai tarziu, actorii au aflat ca tocmai au provocat o panica de proportii nationale. Nu fusese nimic altceva decat un spectacol realizat cu maiestrie.

   Un lucru este sigur: ascultatorilor le-a scapat, sau nu au ascultat, anuntul care-i informa ca urma sa se difuzeze o piesa de teatru, care era numele piesei si cine era autorul acesteia. Cercetarile ulterioare au dovedit ca cei care nu au intrat in panica au fost aceia care au auzit mesajul si l-au retinut cu usurinta. Asadar, o sesime dintre radio-ascultatori nu si-au folosit capacitatea de a asculta in mod critic, pentru a putea descoperi ce se intampla defapt. 

   Ascultarea este o problema pe care cei mai multi dintre noi nici nu ne dam seama ca o avem! Tu stii sa asculti?


Aceasta intamplare este reala si este preluata din "Secretele comunicarii" de Nancy L. Van Pelt
@Pascu Adrian

Nu lasa pe maine ce poti face azi

2 comentarii

   "Se spune ca, odata, o broasca a incercat sa traverseze, din saritura in saritura, un drum prafuit. Dar dupa o saritura, a aterizat intr-o urma adanca de roata, lasat de numeroasele vehicule care trecusera pe acolo. In zadar a sarit broasca incoace si-ncolo, incercand sa escaladeze peretele abrupt, care o tinea prizoniera. In cele din urma, s-a intamplat ca un grup de broaste, prietene de-ale ei, au trecut pe acolo si au inceput sa o incurajeze sa iasa afara din groapa. 

- Nu pot, a raspuns ea deznadajduita, am incercat, si iar am incercat, si iar am incercat, dar pur si simplu, nu pot!
   Prietenele ei cu ochi bulbucati, au staruit de ea ca sa se razgandeasca si sa incerce din nou, dar broscuta noastra a refuzat. 
   In cele din urma, prietenele ei au plecat si au lasat-o in nenorocirea si amaraciunea ei. Mai tarziu, in aceeasi zi, au intalnit-o topaind vesela pe malul raului.
- Credeam ca vei ramane pentru totdeauna in groapa aceea. Cum ai reusit sa iesi afara din ea? au intrebat ele cu vadit interes?
- A trebuit sa ies, a raspuns broscuta noastra, venea camionul!"

   De ce trebuie sa asteptam camionul sa ne ameninte. Nu e mai bine sa facem o schimbare inca dinainte. Poate ca esti intr-o urma de roata, intr- groapa, insa daca ai suficienta vointa, poti sa iesi de acolo. Nici un alt timp nu este mai potrivit decat ACUM.

Inspirata din "Secretele comunicarii" de Nancy L. Van Pelt


@Pascu Adrian

Premii garantate - negarantate

0 comentarii
   Cat am zice ca noi nu, ca noi stim, ca noi bla bla bla... promotiile si micile rahaturi ne atrag din cand in cand. Chiar daca nu avem nevoie decat de 2 beri, cumparam uneori 4 ca sa o primim pe a 5-a gratis! Facem si noi afaceri, nu? :) Chiar daca stim ca nimic nu e gratis, ne mai lasam pacaliti uneori nazarindu-se in mintea noastra ca am facut o "combinatie". Apoi, in scurt timp, realizam ca am exagerat cu unele cumparaturi, sau calitatea produselor lasa de dorit.

   Pentru mine este foarte clar ca produsele aflate in promotie, in 90% din cazuri au o anumita problema  -> daca sunt produse alimentare este foarte probabil ca in curand vor expira sau pur si simplu se vrea o crestere  in vanzari, din care, cu siguranta nu cumparatorul iese in avantaj; daca sunt produse nealimentare, este posibil ca materialele din care sunt facute sa fie de o calitate indoielnica. In general recomand sa va feriti de promotii, iar daca alegeti sa va combinati, ganditi-va de 3 ori cel putin inainte.

   Alta tiganie in ceea ce priveste o falsa promotie se face atunci cand cineva vrea sa vanda un obiect, dar nu iti lasa suficient timp sa il analizezi sau sa te gandesti mai bine daca il vrei sau daca ai nevoie de el. Nici de data aceasta, graba nu face exceptie si - strica treaba!

   Ultima chestie in care am crezut ca merita si m-am bagat, a fost scrierea de articole pe teme date. Blogawards anunta premii garantate pentru a scrie advertoriale. Am considerat ca un stick de memorie si un tricou, sunt chestii care nu mi-ar strica, asa ca am purces la scris. Cum premiile garantate au intarziat sa apara, am trimis un email catre Blogatu (persoana responsabila cu aceste premii), sa aflu detalii. Intr-un final am inteles ca posta e de vina... Posta Romana a ratacit tocmai coletele mele.

   Intamplarea a facut ca, in proiectul ce s-a desfasurat in Estonia vara aceasta sa participe si alti 3 craioveni  (asemenea lui Blogatu) printre care si Oprean Alexandru. Discutand cu acesta, am ajuns si la subiectul bloguri si castiguri. Inevitabil am ajuns la subiectul premii garantate pe blogawards, apoi i-am povestit  ca am scris si eu 2 articole pentru care asteptam de vreo 3 luni un amarat de stick de memorie si un tricou.

   Din spusele lui Alex, am aflat ca, fiind craiovean, nu mai era nevoie ca stick-ul sa fie trimis prin posta si ca ar fi putut foarte usor sa se intalneasca undeva in oras pentru a-l inmana direct, pentru ca e mult mai simplu si logic astfel, dar ca, Blogatu l-a amanat atat de mult incat i s-a luat si a renuntat. Asadar, fiti cu bagare de seama ca premiile garantate se pot dovedi uneori a fi cam negarantate...

   Sunt curios daca mai sunt bloggeri care s-au bagat in "afaceri" de genu' si au patit ceva asemanator...!?
@Pascu Adrian

Patetic

4 comentarii
    Acum cateva zile, o colega din blogosefera a postat propria cronologie semnificatia cuvantului  "patetic". Stiind ca trebuie sa insemne altceva decat m-as fi asteptat, am citit si nu mica mi-a fost surprinderea cand am vazut ca: 

   PATÉTIC, -Ă I.  => adj. 1. care impresionează puternic, plin de patos; mișcător, emoționant, duios. 2. (despre nervi) care inervează globul ocular. II. s. n. categorie estetică desemnând însușirea unei situații sau a unei opere de artă de a provoca emoții puternice, de a impresiona. (< fr. pathétique, germ. pathetisch, lat. patheticus) 

sursa

   Cred ca mai sunt si alte cuvinte ale caror insemnatate este alta decat cea perceputa si folosita de majoritatea oamenilor. 

   Voi ce ce cuvinte "dubioase" mai cunoasteti? :)
@Pascu Adrian

Fii schimbarea pe care vrei s-o vezi in lume (Mahatma Ghandi)

0 comentarii


"Un orăşan primeşte vizita unui prieten al său dinr-un sat îndepărtat şi merg în centrul oraşului. Era ora amiezii, iar străzile erau pline de oameni. Maşini claxonând, taximetre ce luau curbele cu viteză, sirene ce se apropiau sau se depărtau, sunete ale oraşului care parcă te asurzeau. Dintr-o dată săteanul îi spune: 

- Am auzit un greiere.
- N-ai cum să auzi un greiere în tot vacarmul ăsta! i-a spus orăşanul.
- Sunt sigur, am auzit un greiere! a insistat săteanul.
- Asta-i o nebunie! a răspuns prietenul.
Săteanul a ascultat cu atenţie un moment, după care a trecut strada spre o zonă unde se aflau câţiva copaci. A căutat împrejur, sub ramuri şi a găsit micul greiere. Prietenul său a rămas uimit.
- E incredibil! Trebuie să ai un auz supraomenesc!
- Nu! a spus săteanul. Urechile mele nu sunt diferite de ale tale. Totul depinde de ce asculţi cu ele.
- Dar nu se poate! a continuat prietenul. Eu n-aş putea auzi un greiere în acest zgomot!
- Depinde de ceea ce este important pentru tine, a venit imediat răspunsul. Dă-mi voie să-ţi arăt.
A băgat mâna în buzunar şi a scos câteva monede pe care le-a lăsat să cadă discret pe asfaltul trotuarului. Atunci, cu tot zgomotul asurzitor al oraşului, au remarcat că toţi oamenii de pe o rază de 5 metri au întors capul privind în jur, dacă nu cumva banii căzuţi erau ai lor.
- Înţelegi ce am vrut să spun? a continuat săteanul.
Totul depinde de ceea ce este important pentru tine.
Ascultând zi de zi la televizor "ştiri" politice şi/sau diverse tragedii, catastrofe etc... URECHEA, CARE ESTE PRELUNGIREA CREIERULUI NOSTRU, se fixează pe tot ce este rău, urât, nefolositor...
Ni se induce FRICA!
Devenim neputincioşi, temători (de avion, de frig, de vânt, de mâncare, de oamenii de lângă noi şi ce este cel mai rău, de sentimentele noastre) 
şi... NU ŞTIM DE UNDE... CÂND... ŞI CUM... 

Răspunsul este: 
UITE AŞA: ascultând aşa zisele ,,informaţii", care de fapt sunt praf în urechile noastre, ne lăsăm prinşi în această capcană. 
Toată ziua spunem: e greu, oamenii sunt răi, trăim într-o lume nesigură, nu am încredere în nimeni etc.
Şi în tot acest timp, greierii cântă, frunzele foşnesc, apele curg
şi noi... nu le mai auzim!"

Autor anonim,

Mentionez ca textul nu imi apartine si din pacate, nu stiu cine este autorul, caruia tin sa-i multumesc pentru acest mesaj!


@Pascu Adrian

Ziua internationala a ciocolatei

5 comentarii
   Stiati ca astazi, 11 iulie, este Ziua Mondiala a Ciocolatei? Desi se sarbatoreste deja pentru a 18-a oara, fiind declarata de francezi in 1995, eu am aflat de existenta zilei ciocolatei de abia astazi, prin intermediul  retelei de socializare - facebook. Tot pe facebook am aflat cu cateva zile in urma (pe 6 iulie) si despre Ziua Internationala a Sarutului (care era serbata pana de curand numai in Marea Britanie).



  Desi primul impuls in legatura cu acest gen de sarbatori a fost de repulsie, imediat am realizat ca sunt de bun augur, pentru ca ne dau prilejul sa ne amintim de lucruri placute din viata noastra; ne ajuta sa ne oprim din iuresul cotidian pentru a savura momente frumoase. Chiar daca ziua sarutului a trecut, este permis oricand sa va reamintiti de lucrurile care conteaza. Asadar, sarutati-va mult pe saturate si testati un nou sortiment de ciocolata oricat de des este posibil.
@Pascu Adrian

Turcia si kurzii ei!

2 comentarii

Chiar daca am fost atentionat ca  in parte de est, este o altfel de Turcie, cu oameni ciufuti si pe alocuri periculosi,  am preferat sa fiu Toma Necredinciosul (pentru ca nu imi place sa am prejudecati) si am asteptat sa vad cu ochii mei;  Prin prisma celor pe care i-am cunoscut si nu numai, as spune ca turcii sunt un neam de afaceristi – zgarciti,  un neam de oameni neseriosi si nepunctuali. Si ca sa nu va las in ceata, am sa vin si cu o scurta descriere a ceea ce s-a intamplat.

Participand la cel de-al doilea proiect finantat de U.E., de data aceasta in calitate de lider de grup, a fost necesara o prima deplasare (11-13 mai) in  Batman (Turcia) pentru o intalnire cu liderii din celelalte 3 tari (Estonia, Letonia si Turcia), in vederea stabilirii programului  ce s-a desfasurat intre 3 si 10 iunie 2012. Inca din tara am stabilit ca cineva din partea lor ma va astepta in aeroport la ora 18:00, cand avionul meu va ateriza, insa, pentru ca liderii din celelalte tari ajungeau pe la 22:00, coordonatorul proiectului m-a sunat sa ma anunte ca va veni la ora 22:00… nimic de zis, fac economie baietii sa nu vina de doua ori; insa grosimea obrazului lor se arata cand in loc de ora stabilita chiar de ei, ajung pe la 22:45. Ce impresia poti sa lasi daca la prima intrevedere intarzii atat? Unde se poate ajunge ulterior? Unde? - In cea de-a treia si ultima mea zi acolo, stabilisem impreuna ca, un membru din echipa turcilor va veni sa ne tina companie in ultimele ore petrecute in Batman - la un restaurant (o alta afacere de familie de-a lor)... Eh! coordonatorul turc s-a dat cu alte treburi "mai importante" pe-acasa si a uitat ca are niste musafiri, care prin participarea lor o sa-i aduca niste banuti. Nici nu pot sa inteleg cu ce parte a corpului gandesc oamenii astia!? Cat de greu o fi sa te prefaci acolo un pic...! As numi aceasta suma a arogantelor lor -  PROSTIE – pentru ca dupa mai multe faze eu chiar m-am gandit serios sa nu mai particip…

Pe drumul dinspre aeroport catre hotel unul din cei doi baieti care ne-au intampinat a remarcat o insinga cu steagul Turciei pe rucsacul meu (pe care o primisem in Polonia de la o prietena), si mi-a spus : “daca nu vrei sa fii injunghiat ar fi bine sa dai aia jos!” Ma gandeam ca glumeste insa, ascultandu-i sfatul, acesta completeaza: "nu e chiar asa, dar e bine ca ai dat-o jos, esti mai in siguranta!" :D Apoi mi s-a explicat ca in acea zona, majoritari sunt kurzi si ca sunt foarte mandri de nationalitatea lor (cam  cum sunt ungurii in anumite judete ale Romaniei - insa ai nostri nu sunt violenti macar).

In cel de-al doilea drum in Turcia, alaturi de grupul fantastic de romani (pe care l-am cunoscut abia in Gara de Nord din Bucuresti), am trecut prin multe momente in care nesimtirea era la ea ea acasa... (Dez)organizarea proiectului, din punctual meu de vedere a fost dezastruoasa avand multe lacune. Inainte de toate, cazarea stabilita initial, a fost intr-un hotel decent din Batman, insa ulterior s-au gasit motive amuzante precum: “am fost nevoiti sa schimbam hotelul pentru ca in incinta hotelului respectiv era interzis consumul de alcool” – ca si cum noi eram cei mai mari alcoolici si nu rezistam o saptamana fara… Nimeni nu cred ca a avut pretentii prea mari, dar o toaleta si un dus impartit la 10 persoane cred ca reprezinta o problema. Totul pana la bani fratee!

Alta chestie care m-a facut sa si rad intarziat a fost dupa primul mic dejun - ce era servit in cadrul pensiunii “Fundatura”-  cand  turcii ne-au intrebat: “Poate sa spuna cineva ca nu s-a saturat in Turcia?” Treaba e ca dupa a 4-a zi aceasta intrebare nu a mai fost pusa… de ce? mai e nevoie sa zic si de ce? Mancarea era pe terminate si nimeni nu era satul.

   Microbuzul cu care eram transportati in diverse locuri in vederea realizarii obietivelor proiectului, era destul de neincapator, astfel incat 3-4 persoane stateau permanent pur si simplu pe jos. Imi vin acum in minte mai multe gainarii dinastea  de-ti permiti sa le faci in spatele blocului cu unii si cu altii… dar ma opresc inainte de a ma ambala! :)

   In cele din urma, din aceasta experienta, desi am ramas cu un gust nu foarte placut in ceea ce ii priveste pe turcii care defapt sunt kurzi, alaturi de echipa cu care am reprezentat Romania in acest proiect, totul a fost mai placut si pot sa afirm chiar ca aproape toate momentele bune de acolo, au fost multumita lor.  Un alt moment  pe care am sa-l pastrez cu placere in memorie, este cel al escalei si scurtei vizite din Istanbul unde am poposit vreo 10 ore si unde m-am reintalnit cu o prietena pe care am cunoscut-o in Polonia...

   Va multumesc! Teşekkür ederim! iar pe limba kurda: Spas Dikem!

(P.S: data fotografiei nu a fost setata)
@Pascu Adrian

Guest-post MICROBIST – Ce femei ne enerveaza in timpul unui meci!

2 comentarii

Salutare din nou din deplasare. Emil Calinescu sunt, student, doctorand si blogger. Pentru ultima calitate am 2 link-uri cu care sa ma laud : http://emilstudentulminune.wordpress.com/ , dar si http://mysport.gsp.ro/emil_calinescu/ (blogul meu de mysport). Multumesc gazdei pentru amabilitatea de a accepta acest articol.

Intru direct in subiect si spun : sunt atatea fete care stiu fotbal. Sunt atatea fete(diferenta intre « fete » si « femei » e minima, asa ca voi folosi doar apelativul « fete », imi suna mie mai bine) care stiu fotbal, care sunt pasionate si pentru care Barcelona-Real Madrid e oricand mai important decat Salomea (sau cum dracu s-o scrie).

Exista insa unele fete care te scot efectiv din sarite si cu care nu vei putea vedea niciodata un meci de fotbal :
1. Cele care tin cu jucatorii frumosi si ii intereseaza doar acest aspect. Am auzit replica : « uite uratul ala cum a intrat la Cristiano… la cat de urat e n-ar trebui sa aiba voie nici sa-l atinga pe Ronaldo… ; d-aia l-a faultat, din invidie ». Va dati seama ca nu poti sa ai replica la asa ceva. Eu rad, cealalta rade, eu vreau sa trec peste… E prea penibil sa zic ceva.

2. Cele care isi doresc dinadins sa faca altceva in timpul meciului. Din auzite stiu ca unele vor musai sa mearga IN PARC, LA CUMPARATURI sau in oricare alt loc in timpul meciului. E adevarat, parcul e deschis si dupa meci(ori inainte), magazinele la fel, dar ce farmec are ?

3. Cele care te streseaza cu intrebari stupide. Daca te intreaba de Off-side deja esti fericit, dar ele te intreaba tot felul de chestii inutile si atat de des incat ori ii inchizi gura cu ceva(sa zicem o minge de fotbal) ori renunti a te mai uita la meci. Cea mai proasta intrebare este : DE CE TREBUIE SA VEZI MECIUL ACUM ? NU E ACELASI LUCRU DACA-L VEZI MAINE IN RELUARE ?

Legat de ultima categorie, sa va povestesc ceva real (ca-n filme : BAZAT PE FAPTE REALE). Eram la un tovaras acasa si era finala Uefa Champions League, in 2010 (Inter-Bayern). Bairamul era cam pe duca, plecasera multi, dar ramasesem cativa. Rog eu gazda sa porneasca tv-ul, sa vad « meciul ». Repet, era FINALA ! Multe fete nu inteleg, dar o finala e chiar importanta.

Gazda se lauda cu Pc-ul lui si se juca. Alt tip, ramas si el, adormise in fotoliu(el teoretic se uita cu mine la meci). Asa ca tipa era cam « in pom ». Si a preferat sa ma enerveze pe mine. Intai spune cu multa enervare : EMIL E CU « MECIU’ ». Expresia e folosita si de cateva rude mai batrane d-ale mele, folosita la fel de peiorativ. Apoi din 5 in 5 minute ma batea la cap CAT MAI E ? Degeaba i-am explicat ca meciul dureaza 90 de minute, ca mai sunt si prelungiri. Inutil.

Ma intreaba apoi cine joaca. Ii explic : Inter MILANO cu Bayern Munchen. La care ea, vrand sa para inteligenta: DECI ITALIA CU GERMANIA! Evrica ! Va dati seama ca in momentul ala inghetasem. Intai si intai nu eram la mine acasa, deci nu ma avantaja deloc un scandal (la mine acasa, intr-un moment de nebunie, as fi dat-o afara din casa). In al doilea rand, era totusi o amica d-a mea. Inca aveam o parere buna despre ea. Am preferat sa tac(am injurat-o din priviri).

M-a intrebat apoi daca meciul nu e si in reluare. I-am zis ca nu stiu, dar ca meciurile se vad cel mai bine in direct. Nu a inteles de ce si parea foarte nemultumita de raspuns. Continua apoi sa ma streseze cu OFFSIDE, FAULT si alte chestii. Offsideul e prea greu pentru ea, la fel si faultul (l-a daramat, deci e fotbal, ce conteaza ca a atins mingea ?).  Vine in sfarsit pauza. Ea fericita : S-A TERMINAT ? Raspunsul meu, prea calm pentru intrebarea respectiva : NU, E PAUZA ! Ea dezamagita… Probabil urma sa ma intrebe daca doresc sa vad si repriza a II-a.

Care repriza vine. Reincep intrebarile stupide. Logic, din 5 in 5 minute intrebarea era CAT MAI E DIN MECI. Daca-i ziceam ca e minutul 60, tot intreba : DECI CAT MAI E ? Sa calculeze 90-60 era prea complicat.

Se face 2-0 pentru Inter, la care ea fericita : DECI S-A TERMINAT ? Apoi incepe cu o teorie aparent stiintifica, conform careia un meci la 2-0 ar trebui sa se opreasca. Logic, se pierde timpul. NU am fost foarte atent la teorie, meciul era mult mai interesant. Se termina meciul, se termina si calvarul.

Cand am ajuns acasa, m-am tot gandit : decat sa am la casa mea o astfel de pacoste nu mai bine mor burlac  Acu’ pe bune. Iar acea amica (care cred ca nu citeste acest articol acum) a scazut enorm in ochii mei. Ok, nu-ti place fotbalul, dar de ce sa fii atat de INCUIAT.

Si acum, in final, sa raspund si la o intrebare pe care stiu ca mi-o vor pune fetele : de ce crezi ca toti barbatii iubesc fotbalul ? Si raspund : nu, confirm ! SI urasc in mod egal barbatii care pun intrebarile de mai sus. Care se comporta fix ca ACESTE femei. Imi vine sa zic  ca nu e barbat ala care nu gusta fotbalul. Ma abtin, desi nu-i pot contrazice pe cei care sustin asta.
Salutari MICROBISTE tuturor !
@Pascu Adrian

Vagonul fantoma

3 comentarii
  
  Mentalitatea noastra de romani, nu este cea mai puternica si nici cea mai incurajatoare din lume. Daca ni se intampla ceva rau, in secunda urmatoare spunem: “numai in Romania se putea intampla asta!”.  In lungul meu drum catre Polonia, impreuna cu alti 4 romani intr-un program de interculturalitate (unde urmeaza sa reprezentam Romania in fata altor 8 tari europene), am fost  nevoiti sa luam si un tren din Budapesta, din gara Kelleti, unde am asteptat vreo doua ore (de la 3:30 a.m. la 5:20 a.m.). Toaletele erau inchise cu lacate, si nici alte alternative nu prea existau in afara de a rezista eroic in fata intemperiilor propriului organism.

   Trecand peste “oful” cu lipsa unei toalete intr-o gara din care pleaca trenuri internationale, biletele au fost cumparate din timp, ca asa se cade cand pleci la drum lung; cea mai mare surpriza am avut-o cand trenul deja tras, ne astepta sa ne ocupam locurile din vagonul cu numarul 256… Am mers de doua ori de-a lungul trenului si vagonul nu era de gasit. Ne urcam in tren, prezentam situatia unui controlor care nu stia decat limba lui, dar din ce mai stiam fiecare cate un cuvant in ungureste ne-am dat seama ca isi cerea scuze ca nu exista vagonul si ca putem sa stam linistiti in primul. Toate bune si frumoase pana cand, la iesire din Ungaria, se urca cativa ce isi revendica locurile ocupate de  unii dintre noi. Stiu, nu e foarte amuzant, ne-am inghesuit un pic, si am trecut si peste asta

   Trenul nostru mergea in Germania, insa noi a trebuit sa schimbam in Cehia. Pentru ca biletele aici nu au putut fi cumparate din timp, liderul de grup, era pregatit cu niste coroane cehe, pentru a le achizitiona de aici pana in Polonia, insa “nasu” (care era defapt o nasica :P) a zis ca nu poate sa ne taie bilete decat pana la granita cu Polonia, si ca de acolo va trebui sa cumparam altele pana la destinatie. Trecem de granita cu de Cehia, intram in Polonia, ajungem aproape la destinatie, si un controlor apare de nicaieri. Intentionam sa cumparam biletele, insa doar acum, dupa ce nasu’ ne-a cerut, am constat ca nimeni nu avea zloti. Tot ce se gaseau la noi in buzunare erau lei, euro si coroane iar nasului nu prea ii foloseau, astfel incat a decis sa nu ne mai taie bilete, si ne-a dat pace, mai ales ca la prima urma sa coboram.

   Revenind la gandul din primele randuri, sunt multe lucruri care nu se intampla numai in Romania, si nu se intampla doar unora dintre noi. Mici erori in sistemul fratilor nostri mai mari din Europa, se infiltreaza si totusi mentalitatea si stima de sine nu le scade. Fiind un tren international, care circula in 3 tari, mi s-ar parea normal sa avem acces la o informatie si un personal ce se poate exprima intr-o limba de circulatie universala. Probabil ca nepotismele inca mai exista si prin imprejurimi, dar asta nu inseamna ca as fi de acord sau ca as sustine in vreun fel acest curent imputit. HUOO!

   Poate ar trebui sa pretuim mai mult ce avem, sa avem o gandire sanatoasa si sa fim atenti sa nu cadem in nicuna din cele doua extrem in care parca ne place sa ne prabusim. Una este  legata de optimismul nerealist, care la un moment dat nu are ce sa aduca decat dezamagire, neatingand standardele impuse de optimsmul fiecaruia – stiu ca este nu foarte comuna pe la noi, dar sunt cativa; iar de cealalta parte stau cei care sunt gata tot timpul sa renunte la tot ce e al lor doar pentru ca nu cred in fortele proprii. Acestia sunt oamenii care au fost crescuti  in regimul ceausist, in care fiecare om avea locul lui prestabilit, visele nu erau pentru el, el nu trebuie sa gandeasca, el trebuie sa munceasca. Din pacate, influenta acestui regim, si-a lasat amprentele pentru o perioada lunga de timp chiar si dupa incetarea propriu zisa a acestuia. Fruntea sus oriunde ai fi si orice ai face!
@Pascu Adrian
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...
 

Trebuie sa asculti. Copyright 2008 All Rights Reserved Revolution Two Church theme by Brian Gardner Converted into Blogger Template by Bloganol dot com